Limitless [2011]

            Alaltăseară am revăzut „Limitless”, un film pe care l-am văzut la vremea lui şi pe care am simţit nevoia să-l revăd şi nu doar pentru că-mi place cum joacă Bradley Cooper, ci şi din o sumedenie de alte motive pe care o să le menţionez cât de curând. Cert e că mi s-a părut o poveste deosebită, originală, cu un scenariu foarte complex şi foarte bine pus la punct şi cu o punere în scenă absolut genială (din nou, revin imediat cu detalii mai specifice), ceea ce mă face să-i acord regizorului Neil Burger o mare bilă albă. Paranteză, Neil Burger s-a ocupat şi de „The Illusionist”, ceea ce cred că spune foarte multe. În fine, să intrăm în detalii.

Don Jon [2013]



            Aseară am văzut un film cum n-am mai văzut de mult şi partea ciudată e că nici măcar nu pot să spun la ce anume mă refer când spun asta. Poate faptul că subiectul a fost unul deosebit din mai multe puncte de vedere, poate faptul că abordarea a fost un aparte sau poate chiar faptul că protagonistul este şi scenaristul şi regizorul. Oricum, m-a impresionat, m-a făcut să râd, să mă înroşesc, m-a întristat, mi-a stârnit imaginaţia şi toate astea îl fac să fie un film pe care îl recomand cu ardoare. Deci, azi (după mult timp, ştiu) despre „Don Jon”.

Tangled [2010] + Tangled Ever After [2012]



            Săptămâna trecută am revăzut o animaţie care, la vremea ei, mi-a plăcut tare mult. Ce-i drept, fiind fan înfocat animaţii, nu ştiu dacă am avut până acum ocazia să afirm contrariul despre vreo reprezentantă a genului. În fine, filmul despre care vorbim aparţine Disney (fiind, de fapt, al 50-lea lungmetraj) şi este o rescriere a basmului german „Rapunzel” cules de fraţii Grimm. Avem şi o nominalizare la Oscar pentru coloană sonoră (Best Achievement in Music Written for Motion Pictures, Original Song), aşa că, până acum, numai cuvinte de laudă. Ajungem imediat şi la detaliile mai puţin plăcute. Titlul filmului (foarte inspirat, de altfel): „Tangled”.

Untitled #2



 
           O chestie pe care nu o ştiam şi care m-a surprins enorm de mult atunci când am aflat-o de la cei de la Screen Junkies: Will Smith ar fi trebuit să joace rolul lui Neo în „The Matrix”, rol pe care l-a refuzat pentru cel din „Wild Wild West”. El a afirmat că nu regretă decizia, întrucât jocul actoricesc al lui Keanu Reeves în rolul lui Neo e net superior, indiferent cât de mult s-ar fi „chinuit” Will Smith, ca să zic aşa. Oricum, mă tot gândesc cum ar fi arătat „The Matrix”. Poate ceva de genul…


 
 

The Girl [2012]



              După o absenţă relativ semnificativă revin cu un film destul de interesant, zic eu, atât din punct de vedere al subiectului abordat, cât şi în ceea ce priveşte punerea lui în scenă, dacă mi se permite exprimarea. Din nefericire, nota de pe IMDb nu prea reflectă valoarea lui adevărată, sau poate că am eu alt fel de gusturi sau o scară a valorilor cu totul deosebită de a celorlalţi oameni. În fine, divaghez. Filmul despre care o să vorbesc azi e o dramă în adevăratul sens al cuvântului şi se numeşte „The Girl”.

NEWSFLASH: Nouă animaţie de la Disney!




            Dragi iubitori de animaţii (ca şi mine, de altfel), Disney vine cu o veste bună: o nouă animaţie intitulată „Frozen”, care urmează a fi lansată în cinematografele de peste ocean pe 6 decembrie.

            Regia le aparţine lui Chris Buck ( care s-a mai ocupat de „Surf’s Up” şi de „Tarzan”) şi lui Jennifer Lee (scenariul pentru „Wreck-It Ralph”, una din cele mai originale animaţii ever!), iar pe fundal putem auzi vocile lui Kristen Bell („Forgetting Sarah Marshall”şi cu asta cred că am zis tot), Alan Tudyk, Idina Menzel şi Chris Williams, printre alţii.

            Cât despre poveste, se pare că se vrea a fi o rescriere a basmului „Crăiasa Zăpezii” de Hans Christian Andersen, cu o abordare cu totul nouă, mai puţin dramatică, mai amuzantă şi pe un ton jovial, caracteristic sărbătorilor de iarnă. Vă las trailer-ul ca să hotărâţi singuri dacă animaţia asta merită aşteptată sau nu.



The Big Bang Theory [2007 - ]




            Cu ocazia începutului unui nou sezon „The Big Bang Theory” şi anume ieri (adică 26 septembrie), m-am gândit că aş putea să vorbesc despre serialul ăsta pe care l-am îndrăgit de la primul episod şi pe care mi l-au recomandat foarte mulţi oameni, cu menţiunea că „mori de râs” uitându-te la el. Ce-i drept, n-am fost dezamăgită şi chiar şi acum, revăzând unele episoade, am aceeaşi reacţie la anumite replici sau scene – râd în hotote, în ciuda faptului că ştiu dinainte ce o să se întâmple. Aşa că azi vorbim despre unul din cele mai bune seriale de comedie şi asta nu o spun doar eu, ci şi numeroasele premii câştigate de-a lungul timpului: Golden Globe, Primetime Emmy, Satellite, AFI şi aşa mai departe.