Acum două seri am văzut un film pe care mă
chinuiam de ceva vreme să-mi fac timp să-l văd, în ciuda unei cronici mai mult
negative decât pozitive primite din partea unui prieten foarte bun (care este
şi co-fondatorul şi proof reader-ul
acestui blog). Mă rog, am zis să văd cu ochii mei despre ce e vorba şi, din
nefericire, am ajuns cam la aceeaşi concluzie: potenţial cât cuprinde,
consistenţă mai deloc. O să discut mai larg propoziţia asta cu tentă de verdict,
dar mai întâi o să vă spun despre ce film e vorba: „Upside Down”.