Just Married [2003]

           

            Unul dintre ultimele filme pe care le-am văzut recent este o comedie romantică pe care nu o s-o recomand cu foc şi patos, dar despre care pot să vă spun că merită s-o vedeţi, mai ales pentru umorul simplu şi la obiect şi în condiţiile în care nu găsiţi ceva mai bun la care să vă uitaţi, deşi nu aş vrea să vă imaginaţi că filmul despre care o să vorbesc astăzi este chiar praf. Nici nu prea are cum să fie dacă luăm în calcul că regizorul, şi anume Shawn Levy, este acelaşi om care s-a ocupat şi de „Night at the Museum”, „Date Night” sau „Real Steel”. Să revenim, totuşi, la subiectul propoziţiei, adică la „Just Married”.

            Să începem cu cast-ul. În film joacă Ashton Kutcher (ştiu că multă lume nu îi vede potenţialul şi poate nici talentul actoricesc, iar filmul acesta e mult prea simpluţ ca să poţi vedea adevărata valoare a actorului, dar pentru cei dintre voi încă cu dubii, recomand „That 70’s Show”, probabil rolul care demonstrează cel mai bine punctul meu de vedere) şi Brittany Murphy (Dumnezeu s-o ierte, în primul rând şi în al doilea rând, o ştiţi din „8 Mile”, de exemplu). Şi cam atât, că restul actorilor sunt iluştri anonimi cu toţii. Asta nu înseamnă, totuşi, că trebuie să ignorăm naturaleţea protagoniştilor sau uşurinţa cu care s-au transpus în pielea unui cuplu proaspăt căsătorit.

            Şi că tot am menţionat asta, povestea filmului, măcar, e oarecum deosebită, în sensul că este vorba despre doi tineri care se îndrăgostesc fulgerător, se mută împreună după o lună, se căsătoresc după încă alte nouă, pleacă în luna de miere şi de aici, totul se cam duce de râpă, pentru că la momentul întoarcerii din periplul în Europa (plin de peripeţii, de altfel, şi de prilejuri pentru noi, telespectatorii, să ne umflăm cu râsul) sunt pe punctul de a divorţa. Evident, fiind comedie romantică, finalul este fericit şi, bineînţeles, previzibil, dar n-o să vă stric eu plăcerea de a vedea despre ce e vorba.

Ce mi-a plăcut la film e că povestea nu s-a desfăşurat cronologic, ci a început cu momentul în care ei revin din luna de miere, dezvăluindu-se apoi treptat evenimentele care au dus la războiul dintre ei doi. Mi-au plăcut şi scenele amuzante din film, mai ales cele din timpul călătoriei, atât de multe încât la un moment dat începe să-ţi fie milă de ei că au parte de atâtea ghinioane. Bineînţeles, avem şi momente tensionate şi chiar şi dramatice şi un final care, deşi previzibil, este cu adevărat emoţionant. Cu alte cuvinte, sunt 95 de minute care vă vor distrage atenţia de la orice altceva, inclusiv de la probleme, aşa că, DE CE NU? :)

OBSERVAŢII

Notă IMDb: 5.3

Notă personală: 6.1 (mai ales pentru umor)

Cast: Deşi capetele de afiş sunt doar două şi chiar şi aşa, la vremea aia, Ashton Kutcher nu era aşa de faimos ca astăzi, iar Brittany Murphy nu prea a avut roluri deosebite în afară de cel din „8 Mile”, reiau ideea că naturaleţea, uşurinţa de a se transpune în pielea personajelor şi chiar şi chimia dintre cei doi sunt mai mult decât suficiente.

Plot: Mi-a plăcut ideea de „lună de miere care nu iese deloc cum ar trebui”, mai ales că a fost împinsă la extrem prin dorinţa lor de a divorţa odată reîntorşi acasă.